Ce este sepsisul abdominal?
Sepsisul abdominal este o reacție generalizată și severă a organismului la o infecție din cavitatea abdominală. Spre deosebire de o infecție localizată, în care simptomele rămân în zona afectată, sepsisul implică un răspuns inflamator exagerat care poate afecta funcția mai multor organe. Este o urgență medicală, iar recunoașterea timpurie a semnelor poate face diferența.
Infecția pornește frecvent de la un organ abdominal inflamat sau perforat – apendice, colecist, diverticuli, stomac sau intestin – ori de la o colecție de puroi din abdomen. Atunci când bacteriile sau toxinele lor ajung în sânge, organismul reacționează prin inflamație sistemică, vasele de sânge își modifică permeabilitatea, tensiunea arterială poate scădea, iar organele încep să sufere.
Conform literaturii medicale, sepsisul abdominal reprezintă una dintre cele mai frecvente forme de sepsis, iar evoluția este imprevizibilă. De aceea, orice suspiciune trebuie evaluată de un medic, fără a încerca tratament acasă. Informații utile despre primul ajutor în situații critice poți găsi și pe Digi24 – secțiunea de sănătate.
De ce apare și cine este expus?
Sepsisul abdominal apare atunci când o infecție din burtă nu este ținută sub control. Cele mai frecvente cauze includ:
- apendicita perforată sau complicată;
- colecistita acută cu perforație;
- diverticulita complicată cu abces;
- ulcerul gastric perforat;
- infecții postoperatorii sau după traumatisme abdominale;
- infecții ale organelor pelvine sau ale căilor biliare.
Riscul este mai mare la vârstnici, la persoanele cu imunitate scăzută (tratament imunosupresor, boli cronice), la copiii mici și la cei cu boli inflamatorii intestinale. Sarcina și perioada de alăptare nu cresc direct riscul de sepsis abdominal, dar orice infecție în sarcină trebuie tratată cu prioritate, sub supraveghere medicală.
Ce simptome are sepsisul abdominal?
Simptomele pot debuta insidios și se pot agrava în câteva ore. Printre semnele frecvente se numără:
- durere abdominală intensă, difuză sau localizată, care nu cedează;
- febră mare sau, dimpotrivă, hipotermie;
- frisoane și senzație de frig;
- respirație rapidă și superficială;
- puls accelerat;
- greață, vărsături, lipsa poftei de mâncare;
- confuzie, somnolență sau agitație;
- piele palidă, marmorată, cu extremități reci;
- scăderea tensiunii arteriale, până la leșin.
La copii și vârstnici, tabloul poate fi atipic: nu întotdeauna apare febră, iar starea generală se poate deteriora rapid fără simptome clasice. Orice modificare bruscă a stării de conștiență sau durere abdominală severă la o persoană vârstnică necesită evaluare de urgență.
Dacă observi la o persoană durere abdominală severă însoțită de febră, respirație rapidă, confuzie sau piele rece și marmorată, sună imediat la 112. Nu administra medicamente pentru durere sau febră fără indicația medicului și nu încerca să tratezi acasă.
Cum se pune diagnosticul?
Diagnosticul de sepsis abdominal se stabilește în spital, pe baza evaluării clinice și a investigațiilor. Medicii pot recomanda analize de sânge (hemogramă, markeri inflamatori, lactat), hemoculturi, imagistică (ecografie, tomografie computerizată) și, uneori, intervenții diagnostice minim invazive. Nu este rolul pacientului să pună diagnostic; este important să recunoască semnele și să ceară ajutor.
Tratamentul este complex și se desfășoară sub supraveghere medicală. Include antibiotice intravenoase administrate cât mai repede, lichide intravenoase pentru susținerea tensiunii arteriale și, în multe cazuri, intervenție chirurgicală pentru drenarea focarului infecțios. Nu există tratament la domiciliu pentru sepsis abdominal, iar automedicația poate întârzia prezentarea la spital.
Ce poți face până ajunge ajutorul?
Primul ajutor în sepsis abdominal nu înlocuiește tratamentul medical, dar poate câștiga timp prețios. Iată ce poți face:
- sună la 112 și răspunde clar la întrebările dispecerului;
- așază persoana întinsă, confortabil, și acoper-o cu o pătură;
- nu îi da apă, mâncare sau medicamente fără indicația medicului;
- dacă persoana este conștientă și nu are dificultăți de respirație, poți menține o poziție ușor ridicată a capului;
- monitorizează respirația și starea de conștiență până la sosirea echipajului;
- dacă persoana își pierde cunoștința și nu respiră normal, începe manevrele de resuscitare dacă ești instruit.
Nu încerca să aplici comprese reci sau calde pe abdomen fără indicație medicală și nu administra antibiotice rămase de la alte tratamente. Acestea pot masca simptomele și pot întârzia diagnosticul corect.
Când trebuie să mergi la medic?
Trebuie să te prezinți de urgență la spital dacă durerea abdominală este severă, persistă sau se agravează, mai ales dacă este însoțită de febră, vărsături repetate, confuzie, respirație rapidă sau scăderea tensiunii arteriale. La copii, vârstnici și persoanele cu boli cronice, orice semn de infecție abdominală trebuie evaluat rapid de un medic.
Prevenția ține de tratarea la timp a infecțiilor abdominale, de respectarea indicațiilor medicale după intervenții chirurgicale și de adresarea promptă la medic la primele semne de boală. Pentru informații suplimentare despre primul ajutor, poți consulta și materialele publicate de Digi24.
Notă: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Diagnosticul și tratamentul se stabilesc exclusiv de către medic, în urma unei evaluări complete.



Comentarii (0)