Boala parodontală este o infecție cronică a țesuturilor care înconjoară și susțin dinții — gingiile, ligamentul parodontal și osul alveolar. Apare atunci când placa bacteriană se acumulează la baza dinților și declanșează o reacție inflamatorie care, netratată, distruge treptat suportul dentar. Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni orale la nivel mondial și, de multe ori, evoluează fără durere, ceea ce o face ușor de ignorat.
Ce este boala parodontală și de ce apare?
Termenul „boală parodontală” cuprinde două etape principale: gingivita și parodontita. Gingivita este inflamația gingiilor, reversibilă prin igienă orală corectă și igienizare profesională. Dacă placa bacteriană rămâne, inflamația se extinde în profunzime și apare parodontita, în care se pierde atașamentul dintelui și, în timp, osul care îl susține.
Cauza principală este placa bacteriană — o peliculă de bacterii care se formează constant pe dinți. Dacă nu este îndepărtată prin periaj și curățare interdentară, se mineralizează și devine tartru, care nu mai poate fi eliminat acasă. Alți factori care favorizează boala sunt fumatul, diabetul zaharat, modificările hormonale (sarcină, menopauză), stresul, anumite medicamente și predispoziția genetică.
Ce simptome are boala parodontală?
În fazele incipiente, simptomele pot fi discrete: sângerare la periaj, gingii roșii sau umflate, sensibilitate la rece. Pe măsură ce boala avansează, pot apărea respirație urât mirositoare persistentă, retragerea gingiilor (dinții par mai lungi), spații între dinți, mobilitate dentară și, în final, pierderea dinților. Durerea apare de obicei târziu, când există deja o infecție activă sau un abces.
Un semn important de alarmă este sângerarea gingiilor la periaj: nu este normal să sângerezi, chiar dacă nu simți durere. Aceasta este uneori primul și singurul semnal al unei inflamații active.
Cum se pune diagnosticul?
Medicul dentist evaluează clinic gingiile și dinții, măsoară adâncimea pungilor parodontale cu o sondă specială și, la nevoie, recomandă radiografii pentru a vedea nivelul osului. Uneori sunt necesare analize suplimentare, mai ales dacă există afecțiuni sistemice asociate. Autodiagnosticul nu este recomandat: doar un profesionist poate stabili stadiul bolii și planul de tratament.
Ce opțiuni de tratament există?
Tratamentul depinde de stadiu. În gingivită, igienizarea profesională și corectarea tehnicii de periaj sunt de obicei suficiente. În parodontită, se face o curățare profundă (detartraj și chiuretaj subgingival), eventual cu tratament antibiotic local sau sistemic, prescris de medic. În cazurile avansate pot fi necesare proceduri chirurgicale parodontale sau implanturi după pierderea dinților. Tratamentul nu „vindecă” definitiv boala, dar o ține sub control și previne progresia.
Potrivit specialiștilor citați de www.goldring.ro, lipsa prevenției stomatologice crește atât costurile, cât și riscurile pentru sănătate. Un consult regulat este mai simplu și mai ieftin decât tratarea unei parodontite avansate.
Ce poți face acasă pentru prevenție?
- Periază-te de două ori pe zi, timp de aproximativ două minute, cu o periuță cu peri moi.
- Folosește zilnic ața dentară sau periile interdentare — placa dintre dinți nu se vede și nu se elimină prin periaj simplu.
- Renunță la fumat: fumatul reduce fluxul sanguin în gingii și maschează sângerarea, favorizând boala.
- Controlează glicemia dacă ai diabet și discută cu medicul despre efectele medicamentelor asupra gingiilor.
- Mergi la igienizare profesională la recomandarea dentistului, de obicei la 6-12 luni.
În sarcină, gingiile pot fi mai sensibile din cauza modificărilor hormonale, iar la copii și vârstnici igiena orală necesită adaptări (periuțe speciale, supraveghere). În aceste situații, cere sfatul medicului dentist.
Când trebuie să mergi la medic?
Programează o consultație dacă observi sângerare a gingiilor la periaj, gingii umflate sau roșii, respirație urât mirositoare persistentă, retragerea gingiilor sau dinți care se mișcă. Urgența stomatologică apare în caz de durere intensă, umflătură a feței, abces sau febră — atunci trebuie să te adresezi imediat unui medic dentist sau serviciului de urgență.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru diagnostic și tratament, adresează-te unui medic dentist sau parodontolog.



Comentarii (0)