Somnul la vârstnici se schimbă firesc odată cu înaintarea în vârstă: somnul profund, cel care odihnește cel mai bine, devine mai scurt, iar trezirile nocturne sunt mai frecvente. Aceste modificări nu înseamnă automat o boală, dar pot afecta starea de zi cu zi. Dacă te trezești des noaptea și te simți obosit dimineața, există măsuri simple care ajută, iar în anumite situații este nevoie de o evaluare medicală.
De ce se modifică somnul la vârsta a treia?
Pe măsură ce îmbătrânim, structura somnului se schimbă. Petrecem mai puțin timp în somnul profund și mai mult în somnul ușor, ceea ce face ca trezirile să fie mai dese. De asemenea, ceasul biologic se poate deplasa, astfel încât adormim mai devreme și ne trezim mai devreme. Aceste schimbări sunt normale și nu înseamnă că somnul este „stricat” pentru totdeauna.
Există însă și factori care pot agrava situația: durerile cronice, urinările frecvente noaptea, problemele respiratorii, refluxul, anxietatea sau depresia. Unele medicamente pot influența somnul, iar alcoolul și cafeaua seara pot fragmenta odihna. Potrivit specialiștilor citați de moldova1.md, un stil de viață sănătos începe cu mult înainte de 60 de ani, iar obiceiurile din tinerețe influențează calitatea somnului la bătrânețe.
Ce simptome însoțesc de obicei trezirile nocturne?
Pe lângă trezirile în sine, pot apărea: oboseală diurnă, iritabilitate, dificultăți de concentrare, somnolență în timpul zilei sau chiar căderi din cauza lipsei de odihnă. Uneori, partenerul observă sforăit puternic cu pauze respiratorii, ceea ce poate sugera apnee de somn. Alteori, senzația de „nu am dormit deloc” poate fi legată de somnul ușor, care nu odihnește la fel de bine.
Ce investigații se fac de obicei?
Medicul poate recomanda o discuție detaliată despre obiceiurile de somn, un jurnal al somnului ținut câteva zile și, dacă este nevoie, o polisomnografie (o investigație care înregistrează activitatea creierului și respirația în timpul nopții). Se pot face și analize de sânge pentru a exclude cauze precum anemia sau problemele tiroidiene. Nu toate trezirile necesită investigații amănunțite, dar este important să fie evaluate cele care afectează viața de zi cu zi.
Ce poți face acasă pentru un somn mai bun?
Igiena somnului rămâne prima linie de apărare. Iată câteva sfaturi practice:
- Păstrează un orar regulat de culcare și trezire, chiar și în weekend.
- Expune-te la lumină naturală dimineața și în timpul zilei; seara, redu lumina puternică.
- Evită cafeaua, ceaiul negru și alcoolul seara.
- Fă mișcare ușoară în timpul zilei, dar nu cu mai puțin de 3 ore înainte de culcare.
- Ține camera răcoroasă, întunecată și liniștită.
- Dacă nu poți adormi în 20 de minute, ridică-te și fă o activitate liniștită până ți-e somn.
Un somn odihnitor nu înseamnă neapărat 8 ore neîntrerupte. La vârstnici, 6-7 ore de somn de calitate, cu treziri scurte, pot fi suficiente. Important este cum te simți ziua.
Ce opțiuni de tratament există?
Tratamentul depinde de cauză. Dacă trezirile sunt legate de o afecțiune (apnee, durere, reflux, incontinență), tratarea acelei afecțiuni poate îmbunătăți somnul. Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I) este recomandată de ghidurile medicale și poate fi eficientă și la vârstnici. Somniferele se prescriu doar de medic, pentru perioade scurte, deoarece la vârstnici cresc riscul de căderi, confuzie și dependență. Nu lua somnifere la întâmplare și nu combina medicamente fără sfatul medicului.
Unele persoane apelează la suplimente sau plante medicinale (de exemplu, valeriană). Dovezile privind eficiența sunt limitate, iar acestea pot interacționa cu alte medicamente. Discută cu medicul sau farmacistul înainte de a le încerca.
Când trebuie să mergi la medic?
Adresează-te unui medic dacă insomnia durează mai mult de câteva săptămâni, dacă te simți foarte obosit ziua și îți afectează activitățile, dacă partenerul observă sforăit cu pauze respiratorii sau dacă apar dureri, urinări frecvente ori senzații neplăcute la picioare seara. De asemenea, dacă apar semne de urgență precum dureri în piept, dificultăți severe de respirație sau confuzie bruscă, apelează imediat la serviciile de urgență.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru un plan personalizat, discutați cu medicul dumneavoastră.



Comentarii (0)